Rethink România a avut ocazia de a participa la lansarea studiului INSCOP executat la comanda Concordia și dezbătut public în parteneriat cu NewMoney. O parte din rezultatele studiului sunt deosebit de relevante și pentru zona de activitate a Rethink. Ne prezintă o Românie în flux, cu multe preocupări deja cunoscute dar și cu atitudini ușor eclectice față de guvernanța economică.
Românii susțin parcursul euroatlantic al României
O surpriză plăcută a venit din modul în care românii văd interesul național în zona politicii externe. O majoritate covârșitoare (89,7%) consideră că este în interesul național ca România să rămână membră a Uniunii Europene și NATO, ceea ce denotă un consens clar privind orientarea euroatlantică a țării. Ponderea celor care își doresc ieșirea din Uniunea Europeană, de exemplu, pare să fie de circa 5-6% (procent similar la două întrebări în care exista această opțiune).
Totuși, 40,6% cred că apartenența la UE limitează prea mult suveranitatea națională, indicând o tensiune latentă între beneficiile integrării europene și percepția autonomiei statului. E drept, în condițiile în care peste 80% dintre respondenți au considerat că un obiectiv central al politicienilor ar trebui să fie negocierea de condiții favorabile în Uniunea Europeană, se pare că există o percepție relativ utilitară asupra apartenenței la blocul comunitar. Aceasta poate duce la tensiuni pe termen lung, mai ales în situațiile în care Uniunea Europeană își direcționează energiile pe unele subiecte slab popularizate sau prost înțelese în spațiul public românesc sau insistă pe respectarea cadrului legal european într-un sens nepopular în România.
Un exemplu potențial se vede chiar în studiu: o parte substanțială a românilor doresc ca statul să trateze preferențial companiile românești. Deși majoritatea membrilor UE au tendința de a favoriza sporadic companii locale, discriminarea sistemică a companiilor din alte state membre nu este de regulă permisă.
Românii sunt preocupați de probleme de securitate
Pe fondul discuțiilor privind o eventuală retragere (parțială sau totală) a forțelor americane din Europa și a discuțiilor legate de soliditatea umbrelei de securitate oferite de NATO, s-a pus problema unei creșteri accelerate a cheltuielilor pentru apărare în Europa. Mai multe state au lansat deja planuri de creștere a investițiilor în apărare sau în industria de armament. Majoritatea românilor (76,2%) susțin majorarea cheltuielilor pentru apărare pentru a spori capacitatea de reacție în fața unei agresiuni. De asemenea, 61,1% cred că alegerile prezidențiale pot fi influențate de acțiuni ostile ale altor state – un indiciu al nivelului crescut de îngrijorare față de ingerințele externe.
Percepția asupra companiilor străine și românești
Mai multe întrebări au măsurat atitudinea respondenților față de companiile românești și străine care operează pe teritoriul României. De la bun început, a surprins modul în care respondenții considerau o companie ca fiind „românească”. În opinia acestora, criteriul principal pentru a considera o companie “românească” este plata taxelor în România (30,5%), urmat de naționalitatea angajaților și acționarilor. Aceste criterii reflectă un amestec de criterii economice și simbolice în definirea identității corporative naționale. De altfel, într-o formă sau alta, inclusiv companiile cu capital integral străin și sediu în afara țării plătesc impozite în România.
Românii sunt în favoarea prezenței capitalului străin pe teritoriul țării. 67,9% dintre respondenți își doresc creșterea investițiilor străine în România, iar 71,1% au o părere pozitivă despre companiile multinaționale care investesc aici. Atitudinea este și mai favorabilă față de companiile din UE (73,6%), indicând un ușor bias pro-european.
În același timp, se pare că anumite nuanțe pot duce la schimbări semnificative ale percepției românilor. Doar 61,5% aveau o opinie bună despre companiile care investesc în alte țări, dar 82,1% se declarau favorabili extinderii companiilor românești în restul Uniunii Europene. Aici ar putea exista fie o diferență de percepție între investițiile intra și extra-comunitare fie o asociere a ideii de investiție cu „plecarea” banilor din țară.
În ciuda opiniilor relativ favorabile capitalului privat, 56,2% dintre respondenți cred că România ar avea de câștigat dacă ar avea mai multe companii de stat, în timp ce doar 38,7% susțin o piață în care crește ponderea companiilor private.
În mod interesant, această întrebare a dezvăluit clivaje deosebit de pronunțate în funcție de nivelul de educație, venit și chiar gen.
Percepția asupra guvernanței și a problemelor României
O mare parte a respondenților manifestă neîncredere față de capacitatea statului de a controla direcția economiei românești sau de a aplica imparțial legea. Doar 41,6% cred că România are un control semnificativ asupra propriilor decizii politice, iar doar 35,2% cred acest lucru despre deciziile economice. În același timp, 68,5% spun că legea nu este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii – un semnal de alarmă privind legitimitatea instituțiilor politice.
Se observă și o continuare a temelor deja cunoscute în politica românească, atunci când vine vorba de percepția asupra spațiului public. 44% identifică corupția drept cea mai mare problemă a țării, urmată de instabilitatea politică (21,8%) și starea democrației (17,2%). Doar 15,1% menționează direct problemele economice, ceea ce sugerează că populația percepe cauzele dificultăților economice ca fiind mai degrabă de natură sistemică și instituțională decât conjuncturală.
Concluzii
În general românii doresc menținerea direcțiilor de politică externă deja consacrate și se declară relativ favorabili sectorului privat, atât atunci când vine vorba de investitori străini cât și de companii autohtone (deși pare să existe ceva confuzie legată de ce este, concret, o companie românească). Atunci când vine vorba de preocupările românilor vis-a-vis de guvernarea țării, economia nu pare să ocupe primele locuri, subiecte precum corupția fiind mai proeminente.
Opiniile sunt deosebit de eterogene atunci când vine vorba de rolul capitalului privat în economie. Sprijinul pentru atragerea de investitori străini pare să fie mai mare decât cel pentru transformarea companiilor românești în investitori externi. Totodată, dorința unei mari părți a populației pentru creșterea ponderii capitalului de stat (în condițiile în care românii tind să aibă o încredere relativ limitată în stat ca actor politic) reflectă persistența unei neîncrederi latente în economia modernă ca sistem de organizare a activităților productive.
Studiul complet oferă însă și alte insight-uri interesante, care pot fi parcurse pe websiteul INSCOP.
Studiul complet poate fi analizat aici.
Un stream al dezbaterii derulate pe 10 aprilie poate fi urmărit aici.
