Distribuția teritorială a votului
O primă tendință evidentă a fost dispariția segregării regionale a votului. Diferențele regionale vizibile la toate alegerile prezidențiale dintre 1992 și 2019 nu au mai existat. Tendința, deja vizibilă la Turul I al alegerilor din 2024, s-a accentuat puternic. Astfel, George Simion s-a clasat pe primul loc în majoritatea localităților în toate județele în care majoritatea populației a fost compusă din etnici români. Nicușor Dan a avut un vot puternic concentrat în câteva orașe universitare (București, Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu, Brașov). Aceste orașe au ca punct comun numărul mare de studenți extrajudețeni (care pot vota la alegerile prezidențiale pe liste suplimentare). De altfel, aceste centre s-au remarcat tocmai prin ponderi mai de voturi pe liste suplimentare: 25% la Cluj-Napoca, circa 20% la Iași și Timișoara, puțin peste 15% la Brașov și Sibiu și puțin sub 15% la București. Acest scor a fost mai mic în alte municipii mari. De exemplu, era de sub 10% în orașe precum Galați sau Ploiești, ambele câștigate de Simion.
Întâmplător, centrele care au votat majoritar cu Nicușor Dan sunt cu mici excepții (e.g. Baia Mare) cele care au fost identificate de Rethink în 2023 ca având o vulnerabilitate demografică scăzută. În esență, localități care atrag migranți interni și externi, au o dinamică pozitivă a pieței muncii, etc.
George Simion a avut un scor bun în majoritatea localităților, inclusiv scoruri de circa 70% în localități din mai multe județe dar și scoruri de circa 80% într-un număr mic de comune (de ex. Mihai Viteazu, CT). Au existat multe județe în care a obținut cel mai mare scor în fiecare localitate (Gorj, Vâlcea, Dâmbovița, Tulcea, Prahova sau Botoșani) sau în toate localitățile în afară de una (Constanța, Neamț, Bacău, Suceava).
Nicușor Dan a obținut primul loc în foarte puține UAT-uri, cu un vot puternic concentrat în mediul urban. A trecut de 50% din voturi doar în localitățile Dumbrăvița (suburbie din Timiș) și Valea Lupului (suburbie din Iași). A avut cele mai multe voturi într-un singur județ (Cluj) și în municipiul București.
Crin Antonescu a obținut primul loc mai ales în localități populate de etnici maghiari, dar și în UAT-uri izolate din Câmpia Română și, răzleț, în alte județe. A obținut, de exemplu, 90% din voturile exprimate în Sândominic HR.
Victor Ponta a obținut o majoritate a voturilor într-o singură localitate: Căianu Mic BN. A obținut peste 20% din voturi în Gorj.
În străinătate, Nicușor Dan a luat cele mai multe voturi în țările cu diaspore românești relativ mici, adesea gazdă ale unei emigrații mai degrabă educate și selective. În cele 7 state cu diaspore de peste 100.000 de români a câștigat George Simion. A obținut cele mai multe voturi în Germania (74,31%), apoi în Italia (73,66%), Spania (73,61%), Austria (68,76%), Belgia (68,25%), Regatul Unit (64,88%) și Franța (62,2%). În Europa de Vest, Nicușor Dan a obținut cele mai multe voturi doar în Elveția și Luxemburg. Nicușor Dan a obținut peste 50% și în Republica Moldova. Aproape 20% din voturile obținute de Dan în diaspora au provenit de aici. De asemenea, a obținut cele mai multe voturi în statele ex-socialiste membre ale Uniunii Europene.
Profilul votanților
Nu există un mecanism sistematic de colectare a tendințelor de vot la nivel de grupuri, datorită confidențialității votului. Inclusiv pe axa urban-rural datele pot fi eronate datorită statutului formal rural al multor suburbii, existenței listelor suplimentare, etc.
Sondajele de opinie la ieșirea de la urne conțin informații despre alegători, dar acestea prezintă adesea diferențe notabile față de datele finale ale alegerilor și – în cazul datelor din 2024 și 2025 – sunt afectate de numărul mare de persoane care au refuzat să răspundă sondorilor.
Per total, informațiilor parvenite de la diversele exit polluri și sondaje anterioare votului par să indică existența de profiluri relativ distincte de votanți pentru cei trei candidați aflați pe primele poziții:
Profil votanți George Simion
- Catch-all, diversitate mare de alegători
- Mai degrabă popular cu tinerii și persoanele de vârstă mijlocie dar alegătorii provin din toate grupele de vârstă
- Mai popular în rural, orașe mici, diasporă
- Mai popular în rândul persoanelor cu educație scăzută sau medie
- Popular în rândul diasporei „blue collar” din Europa
Profil votanți Nicușor Dan
- Popular mai ales în urbanul mare, în majoritatea județelor având scorul cel mai mare în municipiul reședință de județ și suburbiile acestora
- Scor mare în rândul tinerilor
- Scor mare în rândul persoanelor cu studii superioare
- Popular în diaspora white collar și în Republica Moldova
Profil votanți Crin Antonescu
- Popular în rândul persoanelor mai în vârstă
- Popular în rândul etnicilor maghiar, cu scoruri de peste 80% în multe localități omogen maghiare
- Popular în localități rurale din lunca Dunării, probabil ca urmare a mobilizării anumitor filiale PSD
Natura coalițiilor de alegători ale candidaților
Diverse date ne permit să creionăm tiparul „coalițiilor” de votanți ale candidaților care au înregistrat scoruri bune la alegerile din 2025. George Simion are cea mai diversă coaliție, atrăgând persoane de toate vârstele (dar mai degrabă tineri și persoane de vârstă mijlocie), cu supra-reprezentare în mediul rural, în orașele mici și în comunitățile din diaspora.
Nicușor Dan a avut o coaliție de alegători puternic dominată de electoratul urban și educat, tineri și persoane de vârstă mijlocie din marii poli de dezvoltare.
Crin Antonescu a avut o coaliție în care erau puternic reprezentate persoanele în vârstă dar și etnicii maghiari, care au „dat” o mare parte din localitățile în care candidatul coaliției guvernamentale a înregistrat scoruri foarte bune.
Coaliția de alegători care l-a susținut pe George Simion a obținut majorități în grupuri demografice care, la rândul lor, reprezintă majoritatea românilor. În contrast, doar 25% locuiesc în urbanul mare și doar circa 20% din populația adultă are studii superioare.
Diferența fundamentală față de alegerile anterioare este dată de colapsul simultan al votului rural al PNL și, parțial, al PSD. Majoritatea câștigătorilor la alegerile prezidențiale din trecut (1996, 2004, 2009, 2014, 2019) au beneficiat de pe urma unei coaliții de alegători compusă din voturile locuitorilor din urbanul mare și de cele ale diasporei și ale zonelor rurale și a urbanului mic din regiunile intracarpatice. Cele două grupuri au „divorțat” la alegerile din 2025, ruralul transilvan și diaspora având acum un tipar similar de vot cu cel din județele extra-carpatice.
